Dacă Dumnezeu determină că cineva merită mântuirea, cine suntem noi să punem la îndoială? La judecata finală, vom îndrăzni să spunem că El a greșit? Că nimeni acolo nu merita? Dumnezeu deja l-a luat pe Enoh, pe Moise și pe Ilie la cer pentru că a considerat că meritau – oare a comis El o greșeală? Doctrina „favoarea nemeritată” nu are suport în Vechiul Testament și cu atât mai puțin în Evanghelii. Isus nu a învățat niciodată așa ceva. Ce a lăsat clar Isus este că Tatăl ne trimite la Fiul, iar Tatăl îi trimite doar pe cei care urmează legile pe care El le-a dat națiunii alese printr-un legământ perpetuu. Dumnezeu observă ascultarea noastră și, văzând fidelitatea noastră, ne unește cu Israel și ne încredințează Fiului. | Tu ai poruncit poruncile tale, pentru ca să le împlinim cu strictețe. Psalmul 119:4
Fă-ți partea în lucrarea lui Dumnezeu. Distribuie acest mesaj!
