„Fericit este omul care se teme de Domnul și umblă pe căile Lui” (Psalmii 128:1).
Moartea nu a zdruncinat credința profeților, apostolilor și ucenicilor. Ei au plecat cu aceeași încredere cu care au trăit, ținând strâns fiecare adevăr pe care l-au ascultat cât timp au avut ocazia. Când totul se liniștește și viața se încheie, adevărata siguranță este să știi că ai căutat să-L onorezi pe Dumnezeu cât timp a fost posibil.
Atunci înțelegem urgența de a urma măreața Lege a lui Dumnezeu și poruncile Sale minunate. Pe patul de moarte nu mai este loc pentru teorii plăcute — doar pentru adevărul trăit. Slujitorii credincioși știau că, în fața acuzațiilor vrăjmașului și a poverii păcatelor, doar o viață de ascultare îl va determina pe Tatăl să-i trimită la Fiul, așa cum în trecut mielul îi curăța pe cei ascultători.
De aceea, hotărăște-te să trăiești astfel încât Tatăl să aibă plăcere să te trimită la Isus pentru iertare și mântuire. Umblă în credincioșie, urmează fiecare poruncă cu curaj și lasă ascultarea să-ți călăuzească povestea. Mântuirea este individuală. Nu urma majoritatea — ascultă cât timp ești în viață. Adaptat după J.C. Philpot. Pe mâine, dacă Domnul ne va îngădui.
Roagă-te cu mine: Tată iubit, Îți mulțumesc că grija Ta ne însoțește pe tot parcursul vieții. Învață-mă să trăiesc cu o inimă credincioasă, amintindu-mi că fiecare alegere arată cui aparțin.
Dumnezeul meu, întărește-mă să rămân ascultător, chiar și când apar provocări și acuzații. Vreau să fiu găsit urmând fiecare poruncă pe care Domnul a descoperit-o.
O, Doamne iubit, Îți mulțumesc că-mi amintești că ascultarea deschide calea spre Fiul Tău. Fiul Tău iubit este Prințul și Mântuitorul meu veșnic. Legea Ta puternică este un far ce-mi luminează viața. Poruncile Tale sunt bogății pe care doresc să le păstrez. Mă rog în prețiosul Nume al lui Isus, amin.
