„Învață-mă să fac voia Ta, căci Tu ești Dumnezeul meu; Duhul Tău cel bun să mă călăuzească pe un pământ neted” (Psalmii 143:10).
Adevărata pace nu se găsește în a urma propriile noastre dorințe, ci în a învăța să aliniem fiecare gând și decizie la voia Domnului. Atunci când renunțăm la bucurii interzise și la dorințe nerăbdătoare care ne îndepărtează de El, inima devine liberă. Calea ascultării poate părea îngustă, dar tocmai pe ea descoperim siguranța și liniștea.
De aceea, alege ceea ce este curat și drept. Poruncile sublime ale lui Dumnezeu nu ne limitează, ci ne păzesc de ceea ce distruge sufletul. Să le urmăm înseamnă să învățăm să dorim doar ceea ce dorește Tatăl, lăsând în urmă impulsurile care duc la pierzare. În această viață simplă și credincioasă, Domnul își descoperă planurile și ne conduce spre un viitor plin de speranță.
Așadar, în fiecare alegere, fă din voia Celui Preaînalt prioritatea ta. Cel ce trăiește în ascultare descoperă pacea pe care lumea nu o cunoaște și este pregătit să fie condus la Fiul, unde există iertare și mântuire veșnică. Adaptat după F. Fénelon. Pe mâine, dacă Domnul va îngădui.
Roagă-te cu mine: Doamne iubit, mă așez înaintea Ta și recunosc că trebuie să renunț la dorințele care nu vin din voia Ta. Ajută-mă să resping ceea ce este interzis și să caut doar ceea ce Îți este plăcut.
Tată, călăuzește-mă ca să găsesc bucurie în poruncile Tale sublime. Să învăț să doresc doar ceea ce dorește Domnul și viața mea să fie o reflectare a voii Tale.
O, Dumnezeule drag, Îți mulțumesc pentru că îmi arăți calea adevăratei păci. Fiul Tău iubit este Prințul și Mântuitorul meu veșnic. Legea Ta puternică este o cale sigură pentru suflet. Poruncile Tale sunt izvoare curate care îmi înviorează viața. Mă rog în numele prețios al lui Isus, amin.
