„Am mare bucurie să fac voia Ta, Dumnezeul meu; legea Ta este în adâncul inimii mele” (Psalmii 40:8).
Devotamentul față de Domnul este, în esența sa, nimic altceva decât o înclinație sinceră și o disponibilitate constantă de a face ceea ce știm că Îi este plăcut lui Dumnezeu. Este a urma poruncile Sale fără a pune întrebări, cu o inimă dispusă și supusă. Acesta este „duhul de bunăvoie” despre care psalmistul a vorbit în Psalmii 51:12, și despre acest același duh el declară: „Voi alerga pe calea poruncilor Tale, când îmi vei lărgi inima” (Psalmii 119:32).
În timp ce mulți oameni buni merg pe căile Domnului, cei cu adevărat credincioși aleargă pe ele, dornici să împlinească voia Sa. Și, cu timpul, această dispoziție îi face aproape să zboare, atât de mare este libertatea și plăcerea pe care o găsesc în ascultare. Această grabă de a-I sluji lui Dumnezeu definește adevăratul devotament. Ea transcende simplul act de a face ceea ce este drept; transformă ascultarea într-o expresie de dragoste și bucurie.
A fi cu adevărat devotat înseamnă mai mult decât a face voia lui Dumnezeu – înseamnă a o face cu o inimă ușoară și plină de bucurie. Ascultarea plină de recunoștință și entuziasm reflectă un duh care recunoaște bunătatea și înțelepciunea Domnului în tot ceea ce El poruncește. Când devotamentul nostru este astfel, el nu doar că ne apropie de Dumnezeu, ci ne permite și să experimentăm libertatea și bucuria care vin din a trăi în prezența Sa. – Adaptat după Francisc de Sales. Pe mâine, dacă Domnul ne va îngădui.
Roagă-te cu mine: Doamne iubit, dă-mi o inimă cu adevărat credincioasă, înclinată să facă voia Ta cu bucurie și promptitudine. Învață-mă să ascult cu entuziasm și dragoste, recunoscând bunătatea și înțelepciunea Ta în tot ceea ce poruncești. Fie ca viața mea să fie o reflectare a acestui devotament sincer, transformând fiecare act de ascultare într-o laudă adusă Ție.
Tatăl meu, astăzi Îți cer să sădești în inima mea duhul de bunăvoie despre care a vorbit psalmistul. Ajută-mă să alerg pe calea poruncilor Tale cu ușurință și recunoștință, găsind plăcere în a împlini voia Ta.
O, Preasfântule Dumnezeu, Te ador și Te laud pentru libertatea și plăcerea care vin din a trăi în ascultare de Tine. Îți mulțumesc că ești un Dumnezeu care ne cheamă să slujim cu inimi pline de dragoste și recunoștință. Fie ca devotamentul meu față de Tine să fie mereu marcat de entuziasm și bucurie, reflectând bunătatea Ta în tot ceea ce fac. Fiul Tău preaiubit este veșnicul meu Prinț și Mântuitor. Legea Ta cea puternică mă apropie tot mai mult de Tine. Simt mare bucurie meditând la frumoasele Tale porunci. Mă rog în prețiosul Nume al lui Isus, amin.
