„Așa cum cineva este mângâiat de mama sa, tot așa vă voi mângâia Eu; și în Ierusalim veți fi mângâiați” (Isaia 66:13).
Există momente când inima este atât de încărcată de durere încât tot ce ne dorim este să ne destăinuim, să explicăm, să plângem… Dar când Dumnezeu ne învăluie cu prezența Sa, se întâmplă ceva mai profund. Așa cum un copil uită de durere atunci când este primit în brațele mamei, și noi uităm motivul neliniștii când suntem cuprinși de dulcea mângâiere a Tatălui. El nu trebuie neapărat să schimbe circumstanțele — este de ajuns să fie acolo, umplând fiecare colțișor al ființei noastre cu dragoste și siguranță.
În acest loc al intimității ni se reamintește importanța de a urma căile mărețe ale lui Dumnezeu. Când ascultăm de glasul Său și păstrăm învățăturile Sale, facem loc ca El Însuși să vină să ne viziteze cu pace. Prezența Tatălui nu se amestecă cu răzvrătirea — El locuiește în inima ascultătoare, aducând răcorire în mijlocul luptelor.
Ascultarea ne aduce binecuvântări, eliberare și mântuire. Dacă astăzi inima ta este neliniștită sau rănită, aleargă în brațele Tatălui. Nu te lega de problemă — permite-I să ia locul durerii și să-ți umple sufletul cu dulceața prezenței Sale. -Adaptat după A. B. Simpson. Pe mâine, dacă Domnul va voi.
Roagă-te cu mine: Tată drag, de câte ori vin la Tine cu inima plină de întrebări, iar Tu îmi răspunzi doar cu dragostea Ta. Nu trebuie să-mi explici totul — este de ajuns să fii cu mine și găsesc odihnă.
Învață-mă să am mai multă încredere în prezența Ta decât în soluțiile pe care le aștept. Să nu schimb niciodată mângâierea Ta pe graba de a rezolva lucrurile în felul meu. Prezența Ta este de ajuns, iar dragostea Ta vindecă.
O, Doamne iubit, Îți mulțumesc că mă învălui cu mângâierea Ta și îmi amintești că Tu ești de ajuns. Fiul Tău iubit este Prințul și Mântuitorul meu veșnic. Legea Ta puternică este îmbrățișarea care aliniază inima mea la voia Ta. Poruncile Tale sunt blânde ca atingerea unei mame care mângâie. Mă rog în prețiosul Nume al lui Isus, amin.
