„Fă-mă să cunosc căile Tale, Doamne; învață-mă cărările Tale” (Psalmii 25:4).
Nu există nimic atât de pur, atât de marcant, ca primele șoapte ale vocii lui Dumnezeu către inima noastră. În acele momente, datoria este clară — fără confuzie, fără umbră de îndoială. Dar, de multe ori, noi complicăm ceea ce este simplu. Lăsăm sentimentele, temerile sau dorințele personale să ne stea în cale și astfel pierdem claritatea direcției divine. Începem să „luăm în considerare”, „să reflectăm”, „să mai așteptăm puțin”… când, de fapt, doar căutăm o scuză să nu ascultăm. Ascultarea amânată este, în realitate, neascultare deghizată.
Dumnezeu nu ne-a lăsat în întuneric. Încă din Eden, El a arătat clar ce așteaptă de la creaturile Sale: credincioșie, ascultare, sfințenie. Legea Sa puternică este manualul adevăratei fericiri. Dar inima rebelă încearcă să argumenteze, să răsucească Scripturile, să justifice greșeala — și pierde timp. Dumnezeu nu Se lasă înșelat. El vede inima. El cunoaște cele mai ascunse gânduri. Și nu îi binecuvântează pe cei care refuză să asculte. Binecuvântarea este peste cei care se predau, peste cei care spun: „Nu voia mea, ci a Ta, Doamne.”
Dacă vrei pace, dacă dorești să fii restaurat și să găsești un scop adevărat, calea este una singură: ascultarea. Nu aștepta să te simți pregătit, nu aștepta să înțelegi totul — doar începe. Începe să asculți, începe să urmezi poruncile Creatorului cu o inimă sinceră. Dumnezeu va vedea această dispoziție și va veni în întâmpinarea ta. El îți va ușura suferința, îți va transforma inima și te va conduce la Fiul Său iubit pentru iertare și mântuire. Timpul de ezitare a trecut. Timpul de a asculta este acum. -Adaptare după Frederick William Robertson. Pe mâine, dacă Domnul va voi.
Roagă-te cu mine: Tată veșnic, Îți mulțumesc că Tu încă vorbești inimii celor care Te caută cu sinceritate. Vocea Ta este clară pentru cei care doresc să asculte. Nu mai vreau să raționalizez, nici să amân ceea ce deja mi-ai arătat. Dă-mi o inimă smerită, care răspunde cu promptitudine la îndrumarea Ta. Învață-mă să ascult cât timp chemarea este încă proaspătă, înainte ca sentimentele mele să intervină în adevărul Tău.
Doamne, recunosc că de multe ori am fost necinstit cu mine însumi, încercând să-mi justific neascultarea cu scuze. Dar astăzi mă așez înaintea Ta cu o inimă zdrobită. Vreau să renunț la voia mea, la mândria mea, și să urmez căile Tale cu teamă și dragoste. Călăuzește-mă în Legea Ta, întărește-mă să împlinesc tot ceea ce ai poruncit și curățește-mă cu adevărul Tău.
O, Dumnezeule Preasfânt, Te ador și Te laud pentru că ești drept, sfânt și neschimbător. Fiul Tău iubit este Prințul și Mântuitorul meu veșnic. Legea Ta puternică este ca un far aprins în mijlocul întunericului, călăuzindu-i pe cei credincioși pe cărările vieții. Poruncile Tale sunt ca niște pietre tari sub picioare, care îi susțin pe cei ce se încred în Tine și arată calea adevăratei păci. Mă rog în prețiosul Nume al lui Isus, amin.
