„Învață-mă să fac voia Ta, căci Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă călăuzească pe un drum drept și sigur” (Psalmii 143:10).
Binele nu este o construcție omenească. Nu este ceva ce putem modela după emoțiile sau conveniențele noastre. Binele izvorăște direct de la tronul lui Dumnezeu și urmează o cale limpede: ascultarea. Oricât ar spune lumea că putem „să ne alegem propriul drum” sau „să ne definim propriul adevăr”, realitatea rămâne neschimbată – omul nu are dreptul să-și aleagă îndatoririle înaintea Creatorului. Datoria noastră a fost deja stabilită: să ascultăm de Cel care ne-a făcut.
Mulți încearcă să evite această chemare, abandonând poruncile lui Dumnezeu în căutarea unei vieți mai ușoare, mai puțin exigente. Dar ce găsesc la capătul acestui drum? Doar goliciune. Fără ascultarea de Legea puternică a lui Dumnezeu, nu există adevărată susținere și nici pace care să dăinuie. Poate exista o ușurare trecătoare, o falsă senzație de libertate, dar curând apar foamea spirituală, neliniștea sufletului și oboseala de a trăi departe de izvorul vieții. A fugi de ascultare înseamnă să te îndepărtezi de însăși rațiunea existenței.
Adevărata satisfacție se află în a-I spune „da” lui Dumnezeu, chiar și atunci când aceasta cere sacrificiu. Atunci când îmbrățișăm îndatoririle pe care El ni le-a pus înaintea ochilor – mai ales datoria de a asculta de sfintele Sale porunci –, experimentăm ceea ce este veșnic: binecuvântarea divină, binele adevărat și pacea care nu depinde de împrejurări. Atunci se schimbă totul. Pentru că în ascultare sufletul își găsește scopul, direcția și viața din belșug pe care numai cerul o poate dărui. – Adaptat după George Eliot. Pe mâine, dacă Domnul ne va îngădui.
Roagă-te cu mine: Tată veșnic, Îți mulțumesc că ne arăți ce este binele și unde se găsește el. Recunosc că nu izvorăște din mine, ci vine de la Tine, asemenea unui râu care curge de la tronul Tău. Nu mai vreau să trăiesc alegându-mi propriile căi sau definindu-mi propriile îndatoriri. Vreau să ascult de ceea ce Tu ai descoperit deja.
Doamne, întărește-mă să nu fug de responsabilitatea sfântă de a asculta de Tine. Știu că Legea Ta puternică este calea binelui adevărat, a binecuvântării și a vieții pline. Chiar și atunci când lumea îmi oferă scurtături, ajută-mă să rămân statornic în sfintele Tale porunci, având încredere că fiecare datorie împlinită este o sămânță a veșniciei.
O, Dumnezeule preasfânt, Te ador și Te laud pentru că ești izvorul oricărui bine. Fiul Tău preaiubit este Prințul și Mântuitorul meu veșnic. Legea Ta puternică este asemenea unui râu de curăție care udă sufletul obosit și îl face să înflorească în credincioșie. Poruncile Tale sunt asemenea unor cărări de aur în întunericul acestei lumi, călăuzindu-i în siguranță spre patria veșnică pe cei care Te iubesc. Mă rog în numele prețios al lui Isus, amin.
