„Preaiubiților, dacă conștiința nu ne osândește, putem merge la Dumnezeu cu deplină încredere” (1 Ioan 3:21).
Nimic nu liniștește mai mult mintea în mijlocul haosului și al provocărilor vieții decât să ridici ochii deasupra circumstanțelor și să privești dincolo de ele: în sus, către mâna fermă, credincioasă și suverană a lui Dumnezeu, care controlează toate lucrurile cu înțelepciune; și dincolo, către rezultatul frumos pe care El îl pregătește în tăcere pentru cei care Îl iubesc. Când încetăm să ne concentrăm asupra problemei și începem să ne încredem în providența divină, inima noastră începe să se odihnească, chiar și atunci când totul în jur pare nesigur.
Dacă dorești să trăiești cu încredere, îndrăzneală și bucurie adevărată, concentrează-te să duci o viață curată și sfântă înaintea Domnului. Concentrează-te să asculți cu râvnă de fiecare dintre poruncile Sale, chiar dacă aceasta contravine a ceea ce face sau susține majoritatea. Ascultarea nu a fost niciodată o cale populară — dar a fost întotdeauna calea corectă. Fiecare suflet va da socoteală pentru sine, iar relația ta cu Dumnezeu trebuie să fie bazată pe credincioșie față de Legea Sa puternică pe care El Însuși ne-a descoperit-o. Această credincioșie este ceea ce menține fermă puntea dintre cer și inima omului.
Și pe măsură ce perseverezi pe această cale a ascultării, vei observa ceva extraordinar: problemele, oricât de mari ar fi, încep să se alinieze, să se risipească sau să-și piardă din puterea pe care o aveau. Pacea lui Dumnezeu — acea pace reală, profundă și de durată — începe să domnească în viața ta. Și această pace este găsită doar de cei care sunt la zi cu Tatăl, trăind în legământ cu El prin ascultarea de voia Sa sfântă și veșnică. -Adaptat după Robert Leighton. Pe mâine, dacă Domnul ne va îngădui.
Roagă-te cu mine: Dragă Dumnezeule, este adevărat că adesea permit circumstanțelor vieții să vorbească mai tare decât suveranitatea Ta. Când totul pare să fie la locul nepotrivit, când provocările apasă, mintea mea se frământă și inima obosește. Dar astăzi, din nou, îmi ridic ochii spre Tine. Tu ești credincios, înțelept și suveran peste toate. Nimic nu scapă controlului Tău. Și când aleg să mă încred în Tine și să-mi amintesc de poruncile Tale ca ancoră a sufletului meu, pacea începe să revină, chiar dacă situațiile din jurul meu încă nu s-au schimbat.
Tatăl meu, astăzi Te rog să-mi întărești duhul pentru a trăi cu îndrăzneală, bucurie și curăție înaintea Ta. Dă-mi curaj să ascult cu râvnă, chiar și atunci când această ascultare mă desparte de majoritate. Vreau ca viața mea să fie marcată de credincioșie față de căile Tale, nu de opiniile acestei lumi. Învață-mă să perseverez cu tărie în ceea ce Tu deja ai descoperit, căci știu că doar așa relația mea cu Tine va fi solidă, adevărată și plină de pace. Legea Ta este legătura care mă unește cu Tine — și nu vreau să slăbesc această legătură pentru nimic.
O, Dumnezeule Preasfânt, Te ador și Te laud pentru că prezența Ta liniștește orice furtună. Fiul Tău iubit este Prințul și Mântuitorul meu veșnic. Legea Ta puternică este ca o temelie invizibilă care îmi susține sufletul în mijlocul furtunii. Poruncile Tale sunt ca niște corzi de siguranță care mă împiedică să cad, chiar și în cele mai grele zile. Mă rog în prețiosul nume al lui Isus, amin.