„Nicodim a răspuns și I-a zis: Cum se poate face aceasta?” (Ioan 3:9).
Această întrebare a lui Nicodim reflectă o atitudine comună printre cei care au dificultăți în a accepta supranaturalul. În chestiuni spirituale, mai ales în cele de mare importanță, îndoiala constantă are de obicei o rădăcină profundă: mândria rațiunii umane. Raționalistul se pune în centrul tuturor lucrurilor, așteptând ca Dumnezeu să se încadreze în logica sa limitată, în loc să se supună cu umilință Creatorului. În loc să-L caute pe Dumnezeu cu o inimă deschisă, el cere dovezi care să-i satisfacă perspectiva personală, devenind judecătorul a ceea ce poate fi înțeles doar prin credință.
Aceeași mentalitate persistă și astăzi. Judecăm totul plecând de la ceea ce credem deja, refuzând să acceptăm orice nu este aliniat cu opiniile noastre preconcepute. Acest egocentrism spiritual ne face rezistenți la adevăr și, mai grav, la ascultare. Căci cine se pune ca judecător al voii lui Dumnezeu cu greu se va supune poruncilor Sale.
Această atitudine centrată pe om este una dintre marile cauze pentru care mulți nu ascultă de legile lui Dumnezeu. Cel care se împotrivește ascultării se îndepărtează în mod natural de Creator, devenind incapabil să experimenteze pacea și binecuvântările pe care le caută atât de mult. Inima împietrită de îndoială și mândrie pierde oportunitatea de a trăi pe deplin în prezența lui Dumnezeu. Adevărata pace și adevărata abundență vin atunci când încetăm să încercăm să-L încadrăm pe Dumnezeu în logica noastră și ne predăm ascultării, având încredere că căile Sale sunt mai înalte decât ale noastre. Doar așa putem trăi tot ce este bun, ceea ce El a pregătit pentru cei care Îl urmează cu adevărat. – Adaptat după J. H. Newman. Pe mâine, dacă Domnul ne va îngădui.
Roagă-te cu mine: Dragă Dumnezeule, este adevărat că rațiunea umană, atunci când este condusă de mândrie, devine un obstacol în a înțelege și accepta voia Ta. Dar știu că Tu ești mai mare decât orice înțelegere omenească și că credința autentică se manifestă prin predare și ascultare, nu prin cererea de dovezi care să ne satisfacă perspectiva. Învață-mă să am încredere deplină în Tine, punându-mi nădejdea în înțelepciunea Ta și nu în a mea.
Tatăl meu, astăzi Te rog să îndepărtezi din mine orice urmă de rezistență sau mândrie care mă împiedică să mă supun pe deplin voii Tale. Nu vreau să fiu ca aceia care judecă adevărul Tău după propriile opinii, ci vreau să fiu cineva care Te caută cu o inimă deschisă și smerită. Ajută-mă să nu-mi împietresc inima în fața poruncilor Tale, căci știu că adevărata pace și abundență pot fi găsite doar în ascultarea deplină de Tine.
O, Preasfântule Dumnezeu, Te ador și Te laud pentru căile Tale care sunt mai înalte decât ale mele și pentru înțelepciunea Ta desăvârșită. Îți mulțumesc că ne chemi nu să ne supunem propriei noastre înțelegeri, ci să trăim potrivit adevărului Tău, care este veșnic și neschimbător. Fiul Tău preaiubit este Prințul și Mântuitorul meu veșnic. Legea Ta puternică mă călăuzește cu înțelepciune și adevăr. În fiecare zi găsesc bucurie în poruncile Tale. Mă rog în prețiosul nume al lui Isus, amin.
