„Să-L iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, din toată inima ta, din tot sufletul tău” (Luca 10:27).
Trezește-te, frate, și întoarce-ți inima către Binele Suprem, Acela în care sălășluiește toată bunătatea și fără de care nimic nu poate fi cu adevărat bun. Nicio creatură, oricât de frumoasă sau generoasă ar fi, nu poate satisface pe deplin dorințele sufletului nostru, pentru că niciuna nu conține plinătatea binelui în sine. Ele doar reflectă bunătatea divină, asemenea unui pârâu care curge dintr-o sursă inepuizabilă. Dar izvorul nu se află în pârâu, ci în Dumnezeu. Atunci, de ce am căuta să ne îndepărtăm de izvor pentru a bea din ape care sunt doar o reflexie a acestuia?
Toată bunătatea pe care o vedem în lume este un ecou a ceea ce este Dumnezeu. El nu doar că are bunătate – El este însăși bunătatea. Dacă recunoaștem acest adevăr, cum am putea să ne mulțumim cu ceva inferior? Și, mai presus de toate, dacă avem atâta nevoie de El, cum am putea să rezistăm la ceea ce ne cere? Poruncile Sale sunt o invitație de a ne adânci în izvorul a ceea ce este desăvârșit și veșnic. Ascultarea este calea de acces la tot ce este mai bun în Dumnezeu.
Atunci când alegem să ascultăm, ne conectăm la însăși esența Creatorului și a Fiului Său Isus. În supunerea față de poruncile Sale găsim adevărata abundență, pentru că acolo bem din izvorul vieții, al dreptății și al păcii. Doar cei care se adâncesc în acest izvor experimentează plinătatea a ceea ce Dumnezeu a pregătit pentru cei care Îl iubesc. – Adaptare după Johann Gerhard. Pe mâine, dacă Domnul ne va îngădui.
Roagă-te cu mine: Dragă Dumnezeule, este adevărat că toată bunătatea vine de la Tine, căci Tu ești însăși esența binelui, și nimic în afara Ta nu poate satisface pe deplin sufletul meu. De câte ori, Doamne, am căutat în lucruri trecătoare ceea ce doar în Tine poate fi găsit? Dar vreau să învăț să merg direct la izvor, să beau din plinătatea Ta și să nu mă mulțumesc cu umbre atunci când pot avea realitatea iubirii Tale.
Tatăl meu, astăzi Te rog să-mi modelezi inima ca să nu mă împotrivesc niciodată voii Tale. Știu că poruncile Tale nu sunt o povară, ci o invitație la viață din belșug, o poartă deschisă către tot ce este mai bun în Tine. Ajută-mă să înțeleg că adevărata fericire nu stă în a-mi urma propriile căi, ci în a mă supune călăuzirii Tale desăvârșite.
O, Preasfântule Dumnezeu, Te ador și Te laud pentru că nu ne oferi doar firimituri, ci un ospăț de viață, bucurie și pace. Îți mulțumesc că mă chemi să mă adâncesc în izvorul nesecat al iubirii Tale, ca să experimentez plinătatea a ceea ce ai pregătit pentru cei care Te ascultă. Fiul Tău preaiubit este Prințul și Mântuitorul meu veșnic. Legea Ta puternică este răspunsul la toate îndoielile mele. Cunosc multe lucruri frumoase, dar nimic nu se apropie de poruncile Tale. Mă rog în prețiosul nume al lui Isus, amin.
